E-one

Medicul de la "Interne" o sa-ti prescrie tratamentul. (Asta inseamna ca se poate trata dar nu este definitiv: bacteria poti sa o iei ulterior, de exemplu din apa - asa mi s-a spus). Tratamentul consta intr-un "****tail" de antibiotice + ceva care sa-ti protejeze stomacul si dureaza zece zile. L-am facut si io si in sfirsit pot sa maninc fructe fara frica de o durere crunta de stomac. In privinta regimului alimentar tot medicul o sa te sfatuiasca. In principiu este cel universal pt boli de stomac, mult mai relaxat dupa tratament. Eu am simtit efectele dupa a treia zi de tratament.
Testul trebuie repetat anual. In cazul unui rezultat pozitiv (la analiza pe proba de singe) nu trebuie trasa concluzia ca ai (iarasi) Helicobacter Pylori ci doar ca ai anticorpii. Pt. a fi sigur(a) trebuie facut testul pe proba de scaun (fecale) care arata prezenta bacteriei si nu a anticorpilor ce pot fi ramasi de la precedenta infestare.
Multa sanatate!

E-one

"****tail" = c o c k t a i l   - adica doua antibiotice foarte puternice. Dupa stiinta mea medicamentele se compenseaza de catre casa de asigurari de sanatate (trebuie verificat, eu am facut tratamentul cu multi ani in urma si de atunci au intervenit o gramada de modificari).

Fleeky

Asa cum te sfatuieste E-one trebuie sa fii atent/a cu aceasdta bacterie.Nu ar fii rau sa faci si un test cu cameraaici ai spune Coloscopie caci se prea poate sa si polipi pe intestine si facand aceast test el vede si ai si poate indeparta.Eu am avut aceasta bacterie si polipi dar m-am tratat si de atunci zilnic iau dimineata o tableta de Pantoprazol care iti apara staomacul si intestinele de a mai face polipi si sa dispara aceasta bacterie din stomac.Gute Beserung-Sanatate iti doresc si pe cat poti sa te feresti de chesti care fermenteaza sau care iti produce accid in stomac caci acestei bacteri ai place asa ceva...:(

georgicadesteptu

Epsilon Proteobacteria? Nu ai gasit nimic despre Helicobacteraceae si Campylobacterales? Ar trebui sa tii un tratament. Dupa cum au spus E-one si Fleeky trebuie sa fii atent cu bacteria aceasta! Ai nevoie si de un fel de test. Cu ajutorul testelor si analizelor medicul va afla ceva despre bacteria Helicobacter Pylori.

georgicadesteptu

Din Hong Kong zici ca esti? Serios? Am cateva dubii in privinta acestor detalii!

chris-T

Bacteria asta cauzeaza bolile de stomac si intestin, eu am avut ulcer duodenal, l-am tratat cu gastrofait (medicament pe baza de reteta de la medic) + ceaiuri din flori de salcam. Sfatu meu e sa mergi la doctor, el va stii mai bine ce sa-ti prescrie. Ceea ce am spus mai sus e pur informativ. Bafta.

Qaresh

Pai , baieti , eu am fost la doctor intr-o zi deoarece m-am sculat cu durere de burta , mi-a dat niste medicamente care sa le iau in acea zi , apoi m-a trimis ziua urmatoare sa fac analize de sange.
Am luat rezultatele , am fost la doctor din nou , si mi-a zis sa tin regim.Nu mi-a zis ce am voie si ce nu.

tincan

Cine imi explica si mie pe scurt ce e aceasta boala? :-?

drtelus

Infectia digestiva cu Helicobacter pylori
H. pylori este un patogen care determina gastrita, ulcer peptic, adenocarcinom gastric si limfom gastric-MALT.
Infectia este foarte frecventa, dupa unele estimari peste jumatate din po****tia globului fiind afectata; prevalenta infectiei variaza mult de la o tara la alta, fiind aproape universala la adulti in tarile slab dezvoltate si considerabil mai redusa in tarile cu nivel economic ridicat.

Ca factor etiopatogenic este inca privita cu rezerva in aparitia dispepsiei non-ulceroase, encefalopatiei portosistemice, a bolii diareice la copii si a multor afectiuni digestive si extra-digestive. OMS o defineste ca fiind carcinogen de tipul I, rolul sau in producerea cancerului gastric fiind sustinut de cercetatori renumiti.

Metodele avute la dispozitie de epidemiologi pentru stabilirea prezentei infectiei cu H. pylori sunt variate, fiecare tehnica avind avantaje si dezavantaje. Metoda standard de stabilire a statusului unei persoane cu privire la infectie si care ar permite realizarea unor corelatii cu posibile leziuni este endoscopia cu prelevare de biopsii din diferite zone ale stomacului, in particular antrului gastric.
Metoda considerata ideala pentru studii epidemiologice este cea serologica. Dezvoltarea unor kit-uri care reusesc sa cuantifice prezenta anticorpilor IgG antiH. pylori in ser au facut ca metoda serologica sa ajunga la o specificitate de 83% si o senzivitate de 96%.
Infectia cu H. pylori este una dintre cele mai frecvente infectii cronice la om. Incidenta este maxima in primii ani de viata, riscul dobindirii acesteia in timpul vietii adulte scazind exponential.

drtelus

Pacientii care prezinta complicatiile infectiei cu H. pylori necesita terapie de eradicare. Eradicarea poate chiar sa vindece unele cazuri de limfom MALT. Tratamentul infectiilor asimptomatice este controversat, dar recunosterea rolului microorganismului in cancer a dus la recomandarea acestuia. Vaccinarile, terapeutic si preventiv sunt in cercetare.

Eradicarea infectiei necesita terapie multi-drog, antibiotice si antiacide. Este recomandata terapia tripla, doua antibiotice si un inhibitor al pompei de protoni. Tratamentul este dificil, antibioticele penetrind greu mucoasa gastrica iar mediul acid dimimua actiunea lor. Aceasta explica de ce este nevoie de asocierea a doua antibiotice si un antiacid.
Posibilitatea de reinfectie dupa eradicare este semnificativa datorita cantonarii bacteriei in anumite zone, cum ar fi placile dentare. Reinfectia se produce cu o rata de 1-4% si se defineste prin reaparitia H. pylori evidentiat cu cel putin o metoda la intervale diferite de timp dupa confirmarea eradicarii.

drtelus

Patogenie

Aciditatea gastrica si peristaltismul ar trebui sa impiedice in mod normal colonizarea bacteriana a stomacului. Selectia naturala a inzestrat insa speciile de H. pylori cu mecanisme de eludare a acesteiei bariere primare de aparare pentru determinarea unei infectii persistente.

Mecanisme moleculare de aparare impotriva aciditatii gastrice:
-prezenta a doua membrane ce delimiteaza un spatiu periplasmic cu un pH important pentru supravietuirea lor
-aderenta la mucoasa prin intermediul interactiunii dintre adezinele bacteriene si acidul sialic, fosfatidil-etanolamina, gangliozidul GM1, heparina si antigenul Lewis
-generarea de ureaza, care hidrolizeaza ureea obtinindu-se amoniac si dioxid de carbon, facind astfel posibila neutralizarea aciditatii si colonizarea gastrica
-motilitatea prin flageli ii permite colonizarea diferitelor regiuni ale stomacului
-utilizarea gastrinei, un produs uman al secretiei acide pentru proliferarea sa; bacteria colonizeaza mai ales antrul stomacului cu cea mai densa po****tie de celule G iar rezultatul este aparitia hipersecretiei de gastrina si pierderea controlului fiziologic al secretiei.

drtelus

Efectele colonizarii cu H. pylori cuprind o inflamatie gastrica, cu leziuni degenerative a celulelor epiteliale. Un alt efect este perturbarea secretiei de gastrina si somatostatina. Datele experimentale au aratat ca hipergastrinemia existenta se poate datora secretiei scazute de somatostatina. Totodata amoniacul generat prin actiunea ureazei secretate de bacterie poate inhiba productia de somatostatina din celulele D. Poate utiliza de asemeni si perturbarea metabolismului histaminei, secretind N-histamin metiltransferaza care transforma histamina intrun catabolit neobisnuit N-metilhistamina, puternic secretagog gastric si inhibitor al secretiei de somatostatina.
Alterarea ciclului celular si cresterea ritmului apoptozei este un element caracteristic infectiei cu H. pylori. Aceste schimbari ar putea constitui un stimul pentru proliferarea celulara si explica raspunsul hiperproliferativ al epitelilui gazda asociat infectiei.
Bacteria induce modificari la nivelul straturilor fosfolipidice ale membranei mucoasei gastrice, prin enzime lipolitice.
Aderarea la suprafata mucoasei se face prin contact strins cu membranele celulelor mucoase si prin fibrile. Celulele mucoase de suprafata, din vecinatatea lui H. pylori sufera variate modificari degenerative cum ar fi: pierderea microvililor, edem celular, depletia granulelor de mucus, aparitia vacuolelor degenerative si protuzii citoplasmatice.

drtelus

Semne si simptome
Gastrita acuta cu H. pylori este urmarea infectiei acute cu bacteria care dureaza patru saptamini si se transforma in gastrita cronica, rareori se remite spontan. Gastritele sunt afectiuni inflamatorii ale mucoasei gastrice, acute sau cronice. Majoritatea bolnavilor sunt asimptomatici, cei care se manifesta clinic prezinta dureri violente epigastrice, greturi, varsaturi cu caracter mucos, flatulenta, stare de rau general si uneori febra. Simptomele dureaza 1-3 saptamini, dupa care se remite. Studiul secretiei gastrice in aceasta perioada arata o crestere tranzitorie a aciditatii gastrice urmata de hipoclorhidrie sau chiar aclorhidrie. Hipoclorhidria poate persista cel putin un an dupa care revine la normal.
Toate gastritele acute cu H. pylori se transforma in gastrita cronica activa cu posibilitate de a evolua apoi spre gastrita atrofica multifocala sau atrofie gastrica si metaplazie intestinala.

Gastrita cronica cu H. pylori nu are o simptomatologie caracteristica. Ea poate fi asemanatoare dispepsiei nonulceroase: dureri epigastrice, greata, varsaturi, simptome ce treneaza in timp si pot fi sau nu influentate de tratamentul de eradicare al H. pylori.
Poate fi localizata predominant antral, corporeal sau poate evolua spre limfom gastric la un numar de pacienti foarte mic. Gastrita cronica atrofica evolueaza in continuare gastritei cronice inactive. Cancerul gastric este complicatia cea mai grava a infectiei cu H. pylori si se poate dezvolta dupa 14-18 ani de la diagnosticul initial.

drtelus

H. pylori si boala ulceroasa se manifesta clinic prin discomfort abdominal care tine citeva saptamini cu evolutie in pusee, debuteaza la 2-3 ore dupa masa sau noaptea cind stomacul este gol, este ameliorat de ingestia de alimente si de antiacide. Alte simptome si semne includ: scadere in greutate, anorexie, balonare, eructatii, greata si varsaturi. Simptomele ce arata declansarea unei complicatii cuprind: scaune cu singe sau melena, varsaturi cu singe sau in zat de cafea care pot sugera o perforatie sau obstructie digestiva.

H. pylori si cancerul gastric . Nivelul actual al cunostintelor asupra carcinogenezei gastrice a permis formularea concluziei ca modificarile mucoasei gastrice care conduc spre cancer reprezinta un proces stadial, pentru fiecare etapa fiind recunoscuta o patologie aparte. Cascada leziunilor morfologice cuprinde secventa: mucoasa normala-gastrita superficiala-gastrita atrofica-metaplazie intestinala-displazie-cancer gastric precoce-cancer gastric avansat.

H. pylori si boala de reflux gastroesofagian. In momentul actual exista teorii care demonstreaza implicarea infectiei in patogeneza bolii:
-infectia produce leziuni de tip inflamator inclusiv la nivelul cardiei, determinind alterarea functionala a SEI, prin toxine eliberate, citokine (TNF alfa si IL1) si alti mediatori de tip inflamator
-poate induce cresterea secretiei acide bazale si stimulate prin mecanisme controversate (gastrita atrofica si eliberare de mediatori inflamatori sau greserea secretiei de gastrina prin stimularea eliberarii de peptida eluberatoare de gastrina)
-poate perturba mecanismele de golire gastrica prin tulburari de motilitate
-creste sensibilitatea mucoasei esofagiene.

drtelus

H. pylori si sindromul dispeptic functional. Definitia actuala a sindromului dispeptic este: durere abdominala persistenta sau recurenta, la nivelul abdomenului superior pe o durata de cel putin o luna. Aceasta nu este declansata de efortul fizic, nu este calmata de repaus si nu se asociaza cu sindrom icteric, singerare sau disfagie. Durerea este ameliorata de ingestia de alimente, de medicamentatie alcalina, antiacida, apare frecvent inainte de mese, trezeste bolnavul in mijlocul noptii, cu recaderi si remisiuni de cel putin 2 saptamini.

H. pylori si tulburarile extradigestive. Desi cantonata la mucoasa gastrica antrala, infectia poate avea si rasunet sistemic. Bolile extradigestive in a caror patogeneza este implicata si H. pylori sunt:
-boli extradigestive cu punct de plecare digestiv: anemia Biermer, encefalopatia hepato-portala
-boli extradigestive fara relatie cauzala digestiva directa cu mecanism de producere imunologic: ateroscleroza si boala ischemica cronica a inimii
-boli extradigestive fara relatie cauzala digestiva directa si fara mecanism cunoscut: urticaria cronica, sindromul Raynaud, aritmiile idiopatice.

drtelus

Cauze si factori de risc
Studiile de microscopie electronica au aratat ca H. pylori este un organism unipolar, multiflagelat cu dimensiuni cuprinse intre 2-4 μm lungime, microaerofila. Atunci cind colonizeaza mucoasa gastrica ia o forma curbata, sinuoasa sau usor spiralata. Ocazional poate contine bacteriofagi.

Gazda principala este omul, in mod particular stomacul. Sursele de infectie sunt reprezentate de sucul gastric, saliva si materiile fecale provenite de la omul infectat. Contacutl cu sucul gastric se poate face prin lichidul de varsatura, la copiii din medii defavorizate, endoscopisti.
Saliva subiectilor infectati este teoretic contaminata in timpul episoadelor de reflux. Desi bacteria a fost extrem de rar cultivata din saliva, ADN-ul specific a fost evidentiat prin PCR in secretia salivara precum si in placa dentara.
In materiile fecale ale subiectilor infectati s-a identificat prin PCR ADN-ul specific al H. pylori dar nu si bacterii viabile. Nu se poate exclude posibilitatea contaminarii oro-fecale.
Unele studii au identificat prezenta ADN-ului specific si in apa potabila, ridicaind problema posibilitatii contaminarii si pe aceasta cale.

Factorii de risc pentru infectia cu H. pylori cuprind:
-factorii genetici, incidenta infectiei in familiii este mai mare la rudele de gradul intii
-nivelul de dezvoltare economica, generatiile mai tinere au o prevalenta mai scazuta a infectiei fata de cele mai batrine
-virsta, exista o crestere a prevalentei infectiei odata cu inaintarea in virsta dar cea mai mare incidenta este in primii ani de viata
-***ul, exista studii care arata ca barbatii ar fi mai afectati, astfel si numarul de cancere gastrice este mai mare la ***ul masculin
-consumul de alcool si fumatul nu sunt factori de risc pentru infectie, exista unele pareri ca alcoolul este protector prin alterarea mucusului gastric.

drtelus

Diagnostic
Exista mai multe metode prin care poate fi urmarita prezenta H. pylori la nivelul mucoasei gastrice.

Evidentierea prin examen microscopic in frotiu sau sectiuni histologice presupune biopsia gastrica, colorare Gram sau fucsina. Este o metoda ieftina, simpla, rapida care impreuna cu testul ureazei poate fi practicata in laboratoare cu dotare minima. Sensibilitatea poate depasi 80%, specificitatea nu este absoluta deoarece la nivelul mucoasei pot fi prezente, in numar redus Campylobacter jejuni, cu o morfologie asemanatoare.

Prin sectiuni histologice bacteria se gaseste de obicei la suprafata mucoasei, in cripte, in mucusul juxtaepitelial sau atasate de celulele epiteliale gastrice. Sensibilitatea este de 90%.

Evidentierea prin cultivare presupune biopsii de mucoasa gastrica si insamintare pe medii de cultura speciale, incubare 5 zile si identificare a coloniilor bacteriene dupa anumite criterii. Avantajele culturii cuprind: specificitate absoluta, permite testarea tulpinilor pentru antibiotice si face posibila tiparea prin tehnici moleculare, pentru a diferentia o recadere fata de o reinfectie.

Testul respirator cu uree marcata reprezinta o metoda de diagnostic comparabila cu alte teste disponibile. Principiul testului este folosirea unei solutii cu uree marcata radioactiv cu C14 sau 13 care este administrata oral si rapid hidrolizata de cantitatea importanta de ureaza produsa de H. pylori cu formare de amoniac si dioxid de carbon. Dioxidul de carbon marcat este absorbit in singe, transportat la plamini si eliminat in aerul expirat unde este cuantificat.
Are avantajul fata de alte teste de a detecta o infectie actuala, negativarea testului corespunzind cu eradicarea bacteriei de la nivelul mucoasei gastrice.

drtelus

Evidentierea serologica a anticorpilor specifici. Infectia cu H. pylori determina aparitia de Ac specifici in singe, saliva, urina si la nivelul mucoasei gastrice. Raspunsul sistemic este predominant de tip IgG, dar in 2% din cazuri au fost evidentiati si IgA. Intensitatea raspunsului imun a fost cuantificata prin mai multe reactii serologice: hemaglutinare pasiva, ELISA, aglutinare, fixare de complement.
Dupa eradicarea bacteriei titrul Ac diminua lent, progresiv, dupa 10 saptamini; o reinfectie poate fi usor recunoscuta prin cresterea nivelului Ac serici.
Evidentierea prezentei Ag bacteriene in materiile fecale este un test neinvaziv propus pentru urmarirea eradicarii H. pylori la o luna dupa intreruperea taratmentului.

Reactia de amplificare genica sau PCR are ca principiu completarea matritei tinta bacteriene printro polimeraza termorezistente si a nucleotidelor adaugate in mediul de reactie. Dupa amplificare descrierea secventei de nucleotide va permite, prin secventiere identificarea genomului si descrierea de specii si cvasispecii bacteriene. Este cea mai sensibila si specifica metoda descrisa pina in prezent.
Clonarea si expresia proteinelor recombinate ale H. pylori.

drtelus

Tratament
Indicatiile tratamentului de eradicare a infectiei cu H. pylori sunt:
-ulcerul gastric si duodenal, ulcerul peptic hemoragic
-gastrita cronica, tratament cu AINS, limfomul MALT
-dupa rezectie gastrica pentru cancer gastric, dispepsia functionala
-istoric familial de cancer gastric, tratament de lunga durata pentru esofagita de reflux
-dupa interventii chirurgicala pentru ulcer, la cererea bolnavului.

Dubla terapie, putin utilizata astazi, foloseste un antibiotic si un inhibitor al pompei de protoni. Rata de eradicare prin acesta metoda este de 75%, avantajele fiind simplitatea pentru pacient.

Tripla terapie este bazata pe un antiacid si doua antibiotice in variate combinatii:
-amoxicilina-antibiotic bine tolerat fara dezvoltare de rezistenta
-metronidazol-antibiotic eficient dar in asociere cu alte antibiotice, actioneaza la pH acid
-claritromicina-se concentreaza eficient in mucoasa gastrica, fiind considerat cel mai bun antibiotic posibil, cost ridicat si dezvolta rezistenta.
Durata optima a triplei terapii este 7-10 zile.

In prezent in tratamentul de prima linie a eradicarii H. pylori sunt recomandate urmatoarele scheme de tratament care au la baza un antisecretor si doua antibiotice:
-inhibitor de pompa de protoni 20mg sau ranitidina bismutcitrat-antihistaminic 400mg +claritromicina 500mg+ amoxicilina 1g, fiecare de doua ori pe zi timp de 7 zile
-inhibitor de pompa de protoni 20 mg sau ranitidina bismutcitrat 400 mg+ claritromicina 500mg +metronidazol 400mg, fiecare de doua ori pe zi timp de 7 zile
-inhibitor de pompa de protoni 20mg +amoxicilina 1g+ metronidazol 400mg, fiecare de doua ori pe zi timp de 7 zile
-subcitrat coloidal de bismut 120mg x4ori pe zi +metronidazol 400mgx2 ori pe zi +tetraciclina 500 mgx4 ori pe zi, timp de 14 zile.