shok

de ce nu e si optiunea "l'as parasi"

Efe

Daca m-ar insela,ar putea sa uite ca exist.:)

simpson

hmmm... sa ma insele? inseamna ca nu-s prea bun (ceea ce nu e cazul) sau din curiozitate ( ceea ce e iarasi absurc stita timp cit satisfac orice curiozitati)
v-a placut ce incredere am in mine?
ipotetic vorbind, daca m-ar insela poate ca as reactiona destul de pragmatic. in sensul ca as pune-o sa aleaga:e ala mai bun?atunci du-te soro!... si daca nuuu... atunci asteapta-te la o pedeapsa foaaarte neobisnuita... nu de alta, da ca sa nu-ti mai vina pofta de inselat! (aoleu perverso, daca-ti place pedeapsa mea atunci e grave, hmmm)

tobyas

ar fi trebuit sa dai variante de raspuns pe categorii de varsta ca sa vad si eu unde m-as putea incadra,dar asa...

Fr33zy

Prima oara m-as intreba... CU CE??? :))))

realista4ever

Doar ipotetic, as vrea doar sa stiu motivul, iar daca motivul exista, si este unul sustinut de argumente puternice, atunci relatia noastra, nu-si mai are rostul.. Mi-am pus de multe ori problema, si aveam si gandul de a-i plati cu aceeasi moneda, dar ce as avea de castigat? Apoi, mi-am pus si problema de a-l ierta, dar, chiar daca acest lucru s-ar intampla, relatia nu ar mai dura mult, pentru ca la fiecare mic conflict dintre noi, sunt sigura ca as reaminti de incident, si nu ar mai suporta el.. Deci, in principiu, indiferent de alegere, eu cred ca se ajunge la despartire.. mai devreme sau mai tarziu, si de ce sa nu tai raul de la radacina?

Fr33zy

Depinde de modul in care aflu. Si de modul in care se poarta, de ceea ce spune...
Totusi, sansele sa il parasesc sunt destul de mari, mai ales daca nu suntem casatoriti si daca nu avem vreun copil impreuna. Pentru un copil poate as face un compromis (desi daca povestea s-ar repeta, nu l-as mai ierta).

Oricum, trebuie sa ma faca sa uit si sa ma recastige.

STORM

l am parasit imediat ce am avut dovezi clare (pt. ca banuiam de mult timp ca are relatii pasagere de dragul "artei")...si asta dupa o relatie de aproape 5 ani...nu pot sa spun ce am simtit in momentul acela, dar am trecut peste situatie destul de repede, pt ca a 2 a zi m am trezit din soc si nu am mai simtit nimic pt el . cam asta e reactia mea.  nu stau pe ganduri cand vine vorba de a mi trada increderea, indiferent de situatie si fel :) nu iert asa ceva, pt ca voi ramane cu sechele care ma var urmari tot timpul...devenind chiar paranoica :D si clar nu va mai merge :) sunt extrem de fidela si de sincera in relatia mea si e normal sa vreau ca el sa fiie la fel....si mai mult acum...nu asi risca pentru nimeni si nimic in lume sa mi stric fericirea alaturi de print :X:X

mishucj

i  dau omoru :))

Ter.rin

Depinde ce stil de inselat.

1. Daca se culca cu altcineva: Bravo lui, jos palaria! Fiecare are alte miscari, alt grad de flexibilitate...

2. Daca se intalneste cu altcineva: Bravo ei, nu s-a lasat neglijata, a simtit nevoia de atentie, eu am fost prost...

Ce-i drept, sunt si tinerel, n-am apucat sa simt pe propria piele. Sper ca nici pe viitor nu voi intalni aceasta situatia, pana acum am incercat sa ofer tot ce am intr-o relatie, am incercat sa acopar toate nevoile, toate dorintele...

Dante_Sparda

Nu am trecut prin asemenea momente, dar cam asta aș face:

Aș purta o discuție normală și civilizată în care cer să știu motivul/motivele ce a determinat-o să înșele, apoi... cred că ... bye-bye. :)

misterra

Imi place cum toata lumea a sarit pe partenerul care inseala. Nimeni nu incearca sa vada situatia de cealalta parte a terenului? V-ati pus problema ca poate a avut circumstante atenuante? Daca s-a simtit parasit(a), nesigur(a)a, poate chiar credea ca e insela(a) la randul e/lui si a facut-o dintr-un fel de ciudata razbunare? Da, stiu, exista si alte cai de a lamuri lucrurile, exista discutii si terapii, dar cand, cand pe lumea asta omul a actionat rational in ceea ce priveste cararile inimii? Nu vreau sa fiu nici avocatul apararii, nici avocatul diavolului, dar nu cred ca vina cade intotdeauna doar intr-o singura parte a terenului.
Bineinteles ca e greu sa stim cum o sa reactionam, e greu sa stim cum o sa reactionam daca peste 2 minute suna la usa vecinul si ne spune ca am parcat masina pe locul lui, daramite intr-o situatie mult mai 'cardiaca'. E usor sa desenam in minte un scenariu, sa zicem ca am fost victime, ca o sa ii face bagajele si luam bilete pt trenuri diferite. E mai greu sa ne imaginam ca poate am avut o parte de vina, am fost cauza si amantul/amanta a fost ocazia, e greu sa ne imaginam ca putem judeca la rece. Nu cred ca o relatie de infidelitate duce neaparat la rutpuri si la deznodaminte dramatice. Cred ca sunt cazuri in care partenerii au privit cu maturitate situatia, a inteles fiecare unde a gresit, a corectat fiecare ce era de corectat, si au crescut impreuna de la cicatricea respectiva. Si mai cred ca chiar si relatiile astea pot duce cateodata chiar la o apropiere si o cunoastere mai buna a partenerului. Bine, nu cred ca se intampla asta foarte des, dar eu sunt asa, mai naiva, si chiar cred ce spun.

alynabest

L as face sa planga dupa mine sa ma intorc la el. L as lasa sa si mai faca iluzii. Si l as tine intr un fir de ata pana se rupe tot!!!

Kung_pow

nu cred ca sentimentele te opresc sa inseli.. ci respectul, atat de sine cat si de pers de alaturi. ultima oara cand am inselat, demult.. in adolscenta :)) ..dupa fapta, m-am prezentat dur si rece la pers cu care eram, in scopul de a o informa si de a-i propune despartirea, conform conceptiilor mele. Insa dupa ce ca inseli o pers, ii mai iei si satisfactia de a te "executa", pt proprie ei consolare.. atunci ai obtinut o "leguma" din acea fiinta.. lucru care m-a inmuiat instant. eram 2 legume si-o drama. i-am propus sa ne mutam la tzara.. unde nu sunt tentatii la tot pasu' fidelitate garantata.. dar mi-a zis ca-si face griji pt iepuri :)) (avea 2 iepuri superbi, rasa mica.. intrau intr-un pahar) Au mai urmat 2 ani de relatie.. din care 1 an, inselat periodic, impacari, telenovela.. urmatorul an, m-am cumintit total... dupa aprox un an,de comportament ireprosabil din partea mea..  a prins contextul ideal si m-a inselat "agresiv":)). oare asta  a urmarit inca de la prima mea abatere?.. n-am aflat niciodata.

balexis_old

Pana a fi pus in fata evenimentelor, eram convins ca "daca se saruta cu cineva, e pa". Cand am ajuns in situatia respectiva, simteam ca trebuie sa fac orice pentru a o recupera - mai ales ca aveam concurenta "din familie", cu un presupus prieten. Dupa lupte seculare care mi-au scos primele fire albe, am avut castig de cauza. Problema e ca am fost asa orbit de gandul de a o "recupera" incat nu am vazut ca de fapt nu ma (mai) interesa persoana, ci castigarea luptei pentru persoana. Pana la urma am renuntat si a fost mult mai bine
   In momentul asta raspunsul ar fi: as parasi-o. Dar la fel era si acum 5 ani, iar eu nu stiu daca fac parte din categoria oamenilor care invata din greseli

eu.sonia

am patit-o si pur si simplu mi s-a rupt..... mi s-a rupt sufletul si mi s-a "rupt" si de el...n-am de ce sa-l iau in vizorul pustii..pur si simplu, e alegerea lui...si dragoste cu forta nu se poate. e cel mai simplu, doare dar oricum faptul e consumat. faci 180' si pleci.

Xsulescu

Cum incerc sa asociez totul cu un bac
A fost si la bancul zilei cred dar oricum e misto

Un cuplu (sot si sotie) iau cina intr-un restaurant de lux al capitalei. La un moment dat se apropie de masa lor a femeie foarte atragatoare si clar mai tanara decit sotia. Necunoscuta se apleaca si-l saruta pe barbat cu un gest plin de familiaritate si tandrete. Sotia hiper-revoltata intreaba `Cine e fufa asta?` la care sotul raspunde calm: `E amanta mea!`. Sotia riposteaza pe un ton incarcat de decibeli: `Divortezzz!!! Ma mut inapoi la mama!`.
Sotul nu-si pierde calmul si-i raspunde: `Bine, daca tu crezi ca iti va fi mai bine asa. Dar nu uita ca dupa divort se vor termina vacantele in strainatate, shopping-ul de Craciun la Paris, vacantele de schi in Alpi si asa mai departe. Eu nu tin neaparat sa divortez dar nu iti voi sta in cale.` Minute de tacere in clinchet de tacamuri.

Deodata se deschide usa si intra cel mai bun amic al cuplului la brat cu o femeie tanara si atragatoare. Sotia intreaba consternata: `Cine-i tipa care a intrat cu M.?` Sotul raspunde fara vreo modificare in tonul vocii: `Este I., amanta lui.` Dupa alte cateva secunde de tacere se aude vocea sotiei spunand: `A noastra-i mai frumoasa!`

Vorbind serios acum...e f usor sa vb cand nu cunosti 100% situatia ..Nici nu vreau sa ma gadesc cum as reactiona acum (casatorit cu copil)..

deea...dtz

am fost inselata si totusi l'am iertat..cred ca fiecare are un motiv anume care il impinge sa faca acest lucru:))

Dyenutzzza

Melodia aia de la Bon Jovi e superba :X:X

deea...dtz

pai acum nu am un moti anume..dar oricand poti gasi unu;))

Evioana

Daca m-ar insela, bineinteles ca m-as desparti de el, de iertat nici nu se pune problema pentru ca pur si simplu asa ceva nu poate fi iertat cu adevarat (de moment ce n-ai cum sa uiti). L-as urî si dispretui probabil, apoi m-as urî pe mine o perioada "cum am putut sa ma insel in privinta lui in halul asta..." . Iar in cele din urma m-as resemna cu gandul ca a fost o greseala in viata mea si asta este.

musilica

I-as taia capul! ...pe amandoua...