Benu

Cred ca am din fiecare cate ceva.
In ceea ce priveste ideea de tipic, pot sa va povestesc cum am lipsit eu de la botezul baiatului unei prietene bune, din cauza modului in care mi-a fost facuta invitatia la acest eveniment.
Ne intalnisem cu vreo saptamana si ceva mai inainte la o prezentare de produse gen "Herbalife" etc. Cand am plecat de acolo, ne-am oprit in fata blocului la o tigara, pe o bancuta, sa mai povestim cate ceva - in principal de preturile produselor respective. Dintr-una in alta, ma trezesc ca sarim la alte subiecte si mi se adreseaza urmatoarea fraza/intrebare: "ne vedem la botez, nu?!" de parca ma intreba daca mergem dupa-amiaza la piata, sa cumparam ceva cartofi si rosii pt mancare.
Mi-a picat intr-un fel exprimarea ei... de nu va zic. M-am uitat lung la ea si i-am dat sansa sa-si repare greseala: "Sper ca asta nu e invitatia la botez, ca eu nu vin... hahaha."
Ori n-a inteles ce-am vrut sa zic, ori n-a interesat-o. Pt ca a continuat mai departe pe acelasi ton: "Ei, da, ce invitatie, considera ca te-am invitat si gata. Ce atata formalism?! Suntem prietene doar."
Mda. Om fi noi prietene, dar NU-L BOTEZI PE FII-TU IN FIECARE ZI ! Imi venea sa-i zic vreo doua, dar am renuntat. Si pt ca asa s-a intamplat, sa am si mult de munca si o mare lipsa de bani, nu am fost la petrecere. Chiar daca ea, dandu-si seama totusi de gafa pe care a facut-o, m-a sunat si cu o seara inainte de eveniment, sa-si ceara scuze pt intamplare si sa ma reinvite. Era prea tarziu, aveam oricum alte planuri.
Pe scurt, tin foarte tare la qestii din astea cu eticheta, sa zicem asa. Imi plac evenimentele si petrecerile sociale, dar imi place ca totul sa decurga pe cat posibil intr-un mod elegant si sa urmeze anumiti pasi. Nu stiu, probabil ca-s defecta, dar tin la "traditie"...