eu.sonia

RE:  ce dragut :) ce de timp....ce de vacante perfecte si saptamani in timpul anului..de "asteptare" ... eu cand am dat la cluj, aveam un prieten de cateva luni..el era mai mare, la design, tot la cluj...am intrat, a fost perfect...dupa o luna de scoala, el a luat o bursa, a plecat in belgia...cateva luni a fost totul perfect..vorbeam cat de des puteam, tel, net..tot... si a venit de craciun acasa, aveam deja 1 an impreuna, eu in culmea bucuriei..el cu o figura de-aia 8-| a zis ca asa nu poate (si nici nu cred ca ar fi rezistat relatia mult, asa...sa ne vedem vara, si de craciun...totusi...sunt cazuri in care merge perfect, va felicit...dar eu nu pot, am testat, e prea trist. iubirea la distanta nu-i de mine)...si ne-am despartit. trist era ca a fost "de comun acord" dar in adancul sufletului amandoi eram impotriva despartirii...dar atunci nu vedeam lumea altfel...nu cred ca era de inselat, dar pur si simplu...e ciudat asa, sa te legi de un om pe care il vezi 2 luni din 12....si ne-am mai vazut in vara viitoare, era ok, eu aveam un prieten foarte recent...el nu a zis nimic legat de asta, ne-am comportat ca 2 simpli cunoscuti mai vechi....ne-am intalnit intamplator, de fapt..la un lac de langa baia mare, eu cu bicicletele, cu niste colegi, el singur....si chiar cred ca mersese acolo pentru ca era candva locul "nostru" cumva, acolo ne-am petrecut o vara minunata, cu cortul, cu bicicletele, pe dealuri, cu barca pe lac....si cand a iesit din apa am vazut ca avea pe spate un tatuaj. era tatuajul pe care vroiam eu sa mi-l fac, imi placea mult ala. si m-a impresionat cumva...nu mi-a zis niciodata ca-l doare, ca i-e dor sau orice...dar se citea pe el, cand ne vedeam...daca ar mai fi trecut un an impreuna, la distanta...si as fi fost de varsta lui, puteam pleca impreuna...dar in anul I nu poti prinde niciun fel de bursa de genul ala... m-a durut mereu ca s-a terminat asa, ma gandeam cum sa fac altfel, cum sa-l opresc, cum sa nu mai plang..si stiam ca el e la fel. a fost o prostie

eu.sonia

RE:  ca ne-am despartit atunci.....dar decat sa fi venit in vara viitoare.....sa-mi zica "stii....te-am inselat....chiar daca de atatea luni relatia noastra evolua asa...la 2000 km distanta" pentru ca n-ar fi stat atata fara mine... oricum, acum n-as face altfel. si nu eram de mult timp impreuna...dar aveam sentimentul ala ca o sa fie ok, ca merita povestea asta, ca poate deveni frumos....si s-a terminat. acum e ok, m-a sunat mama lui acum cateva zile (mereu m-am inteles minunat cu parintii colegilor si a prietenilor mei....imprim sentimentul asta de incredere, de om serios, de persoana matura :)) ) si mi-a zis ca e asa dezamagita, a venit el acasa cu viitoarea lui sotie, ca e draguta, ca seamana leit cu mine :| ...a zis ca asa s-a bucurat cand i-a vazut la poarta si a zis "vlaaaad, soniaaa" ....si apoi s-a apropiat si a vazut ca nu-i sonia...ca ea e nascuta in belgia, a fost casatorita...si are un copil de cativa ani..... si ea isi facea probleme ca mama, ca...vai de ce s-a legat de ea..... si mie imi venea sa plang....dar nu vroiam sa auda ea 8-| se casatoreste cu una care seamana perfect cu mine, are tatuajul meu pe spate...si e fericit. ma bucur pt el. serios. doar sa-i fie bine. si i-am zis mamei lui sa stea linistita...ca e ok, daca el a ales-o...inseamna ca e minunata .... super...