 O mamă vine pentru o zi în vizită la fiul său, Andrei. El locuieşte într-un alt oraş, alături de o tânără, Maria. În timpul cinei, mama a observat cât de frumoasă este colega de apartament a fiului său. De foarte mult timp ea bănuia că între cei doi ar exista ceva mai mult decât o relaţie, însă niciodată nu pusese întrebări despre acest subiect. Cât timp au stat acolo, cei doi tineri s-au purtat normal, ca nişte adevăraţi colegi care împart un apartament. Însă, chiar şi aşa, mamei i se părea ceva ciudat, însă nu voia să pară suspicioasă. Imediat ce au rămas singuri, Andrei i-a zis mamei sale: „Ştiu la ce te gândeşti, însă te asigur că Maria este doar colega mea de apartament. Suntem foarte buni prieteni însă nimic mai mult.” La o săptămână de la vizita mamei, Maria s-a dus la Andrei, spunându-i: „Ştiu că nu este frumos să spun asta, însă de când a venit mama ta în vizită, ne lipseşte farfuria de argint. Era pusă deasupra tuturor, ca piesa decorativă. Nu crezi că a luat-o ea, nu?” Andrei i-a răspuns: „Nu, nu cred. Însă ca să fim siguri, îi voi da un mesaj să o întreb.” Tânărul şi-a luat telefonul şi a început să scrie: „Dragă mamă, nu spun că ai luat farfuria de argint când ai venit la mine în vizită, nu spun nici că nu ai luat farfuria de argint… dar acea farfurie îmi lipseşte de când tu ai fost la mine. Te iubesc, Andrei.” Imediat, mama a venit cu răspunsul: „Dragul meu, nu spun că te culci cu Maria şi nu spun nici că nu te culci cu Maria. Însă, dacă ea ar fi dormit ÎN PATUL EI, ar fi găsit farfuria de argint pusă sub pernă. Cu dragoste, mama.” Lecţia zilei: Nu îţi minţi mama! Niciodată! |