 Erau odată doua prințese frumoase. Într-o zi, au ieșit să se plimbe prin pădure și au ajuns pe malul unui râu. S-au așezat, ascultând zgomotele naturii. Deodată, au auzit un cântec, ca de fagot, grav și trist, care le-a înmuiat inimile. Au căutat prin iarba înaltă și au găsit un broscoi pe-o frunză. - Tu cânți atât de frumos? - Da. De fapt, eu sunt un muzician pe care un vrăjitor l-a transformat în broască, invidios pe succesul meu. Până nu mă va săruta o prințesă nu mă transform la loc în om. Una dintre prințese se aplecă și îl luă cu grija în palme, privindu-l curioasă de aproape. Cealaltă o întrebă: - Ce faci? Nu-l săruți? - Ești tâmpită? Câștigăm mult mai bine cu un broscoi care vorbește decât cu un muzician! |