Bancul Zilei

Îmi întinde o cutie mare și grea, ambalată în plastic negru. îmi zâmbește candid: ”Poftim, iubi!”. Mă bucur ca un copil: ”Pentru mine, iubi?”. ”Da, iubi!” zice ea. Mă gândesc că mi-a luat ceva, un cadou frumos de sărbători, că mi-a făcut o surpriză. Mă apuc să rup ambalajul. Grea cutia, deci clar ceva mișto. Mă gudur extaziat, când colo... două lenjerii de pat. Repet întrebarea încurcat: ”Pentru mine, iubi?”. ”Da, iubi!”. Mă uit la ea încurcat. Zice: ”Mă rog, pentru noi!”. Oftez și tac. O pup și-i mulțumesc. Pentru mine o p*lă! Nu cred să existe bărbat care să fi cumpărat în viața lui intenționat o lenjerie de pat. În cel mai rău caz dacă se mută în altă parte după ce a divorțat de una care îi face cadou lenjerii de pat în preajma Crăciunului. Am prieteni gay care n-au cumpărat în viața lor o lenjerie de pat. Dorm cum se doarme. Pe maldărul de ciorapi. Bărbații pot dormi pe cârpe și ziare. Poți să ne arunci paie pe jos sau talaș de-ăla de iepuri. Halal cadou... Perdele n-aveau? Orice bărbat visează la o pereche nouă de perdele cu frănjulețe și ciucurași. Nu știu exact ce-i cumpăr de sărbători, dar sigur o să conțină un set de tubulare, niște imbusuri sau ceva.