Adresa: Strada Republicii nr. 268, Bârlad, 731062
Telefon: 0235-421810, 0235-422813
Bârladul, străvechi oraş aşezat pe cursul inferior al râului ce-i poartă numele, la răscrucea drumurilor comerciale ce duceau spre Bizanţ sau spre regiunile Cehiei şi Moraviei, spre Lemberg sau spre Hansa teutonică de la Marea Baltică, atestă urme de locuire pe aceste meleaguri, încă din mileniile VI-V î.e.n. Oraşul îşi are începuturile în Evul Mediu timpuriu, prima atestare documentară fiind întâlnită într-un act din 1174.
Marele cărturar Dimitrie Cantemir avea să-l numească ''cel mai de seamă târg al Moldovei de Jos'', atunci când, pentru o perioadă, căpătase statutul de ''Scaun al Ţării de Jos''.
Primele mărturii despre existenţa unui nucleu al artei teatrale la Bârlad datează din 1860, când prof. Ion Popescu, directorul de atunci al Şcolii primare nr. 1, cerea printr-un raport ca ''Ion Smeu, adjunctul clasei a II-a, să fie scos din învăţământ întrucât joacă pe scena teatrului local unde era angajat cu contract şi salar.'' Din alte documente ale vremii, păstrate la muzeul ''Vasile Pârvan'', se constată că, începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea, există o sală de teatru la Bârlad, unde jucau elevii diferitelor şcoli şi unde dădeau spectacole publice trupele sosite în turneu în mica urbe moldavă. Publicul bârladean s-a putut bucura de prezenta în mijlocul său a câtorva nume legendare ale teatrului românesc, precum Matei Millo, Aristitza Romanescu sau Constantin Nottara.
La începutul secolului al XX-lea, arta teatrală locală, deşi prezentă în viaţa comunităţii, stătea încă sub auspiciul nefavorabil al instabilităţii şi amatorismului. Treptat, se netezeşte calea către aspiraţii mai înalte, ca aceea a înfiinţării unui teatru profesionist. Acest deziderat devine realitate palpabilă în seara zilei de 28 decembrie 1955, când are loc spectacolul inaugural al Teatrului de Stat Bârlad, cu piesa (jucată în premieră pe ţară) ''Mielul turbat'' de Aurel Baranga, în regia lui Sică Alexandrescu.
Cu prilejul unui an de activitate, în 1956, teatrului i se conferă, la cerere, numele eminentului om de cultură, fiu al Bârladului, Victor Ion Popa. Acest eveniment a fost marcat de spectacolul cu piesa ''Take, Ianke şi Cadâr''. Textul a constituit, de-a lungul anilor, garantul succesului, înregistrând peste 500 de reprezentaţii, fiind reluat în patru variante de montări scenice, în repertoriul permanent.
De la spectacolul inaugural din 1955 şi până astăzi, teatrul a respectat o politică repertorială având ca repere valoarea artistică şi diversitatea. Texte din literatura dramatică română şi universală au devenit spectacole de succes şi veritabile evenimente culturale. Dintre acestea: ''O scrisoare pierdută'', de I.L.Caragiale, ''Dezertorul'', de M. Sorbul, ''Gaiţele'', de Al. Kiriţescu, ''Mitică Popescu'', de Camil Petrescu, ''Bărbierul din Sevilla'', de Beaumarchais, ''Platon'' şi ''Noţiunea de fericire'', de Dumitru Solomon, ''Puterea întunericului'', de L. Tolstoi, ''Doi tineri din Verona'', de W. Shakespeare, ''Mama'', de D.R.Popescu, ''Să nu-ţi faci prăvalie cu scara'', de Eugen Barbu, ''Luna dezmoşteniţilor'' şi ''Anna Christie'', de E. O'Neill, ''Citadela sfărâmată'', de Horia Lovinescu, ''Rinocerii'' şi ''Scaunele'', de Eugene Ionesco. Meritorie şi generoasă s-a dovedit a fi şi contribuţia unor personalităţi ale vieţii culturale româneşti, precum Sică Alexandrescu, Radu Beligan, Dina Cocea, Marcela Rusu, Mihai Tofan, Adriana Leonescu, Valentin Silvestru, Radu Popescu, Constantin Paiu, Ştefan Oprea, care au sprijinit dezvoltarea şi promovarea activităţii teatrului.
Sălile: Sala de spectacole a teatrului, Sala mare, Sala studio
|
