Nişte săteni care-şi  munceau ogorul se hotărăsc să prânzească, aşa că merg la marginea ogorului, la umbra unui copac. În acel moment, trec pe dumul de la marginea ogorului, pe langă săteni, patru domnisoare (a se înţelege fete mari). Unul dintre săteni le abordează:
- Fetelor, poftiţi cu noi la masă!
- Mulţumim, dar nu ne e foame, răspunde una dintre fete. În schimb, dacă noi am avea  ce mâncaţi voi, n-am mai fi domnişoare.