Se iau două cuburi şi se  aşează câte unul pe fiecare taler al balanţei. Dacă cuburile sunt diferite, se determină cu ajutorul lor, ca în problema mai simplă cu bilele şi balanţa negradată prezentată anterior, natura  cuburilor din celelalte patru perechi. S-au efectuat astfel 5 cântăriri.
Dacă cuburile primei perechi sunt identice, se aşează amândouă pe un taler iar pe celălalt se pun alte două din cele 8 rămase. Dacă balanţa se dezechilibrează, determinăm natura cuburilor primei perechi şi în pasul al treilea verificăm dacă cuburile celei de-a doua perechi sunt diferite sau identice. Dacă sunt diferite, se poate determina cu ajutorul lor, din 3 cântăriri, natura cuburilor celorlalte trei perechi rămase. În total, 6 cântăriri. Dacă cuburile  celei de-a doua perechi sunt identice, ele fiind evident diferite de  cuburile primei perechi, se ia câte un cub din fiecare pereche şi cu această nouă pereche se determină din 3 cântăriri natura cuburilor celorlalte trei  perechi rămase. În total, 6 cântăriri.
Dacă la pasul al doilea, balanţa rămâne în echilibru, avem 4 cuburi identice. Se compară două dintre ele cu alte două cuburi din cele 6 rămase. Dacă balanţa se dezechilibrează, procedeul se desfăşoară după modelul prezentat deja mai sus.
Dacă după 4 paşi, se obţin 8 cuburi identice, atunci cel puţin unul din cuburile celei de-a cincea perechi este diferit de celelalte 8. La pasul cinci, se verifică dacă cuburile celei de-a cincea perechi sunt identice sau diferite. Dacă sunt diferite, se poate determina, la a şasea cântărire, natura celorlalte 8 cuburi. Dacă sunt identice şi evident diferite de celelalte 8, se ia câte un cub din fiecare grupă – de 8, respectiv două cuburi – şi se determină natura cuburilor acestor grupe. În total, 6 cântăriri.
Prin urmare, numărul minim de cântăriri necesare pentru a determina câte din cele 10 cuburi sunt de fier şi câte sunt de aluminiu, este egal cu 6.