El poate împărţi alegătorii într-un număr impar (2n+1) de grupe cu câte A alegători, astfel încât n grupe să cuprindă numai alegători ai opoziţiei, iar celelalte n+1 grupe să cuprindă A/2+1 alegători pro şi A/2-1 alegători ai opoziţiei. Astfel, ar rezulta n+1 electori pro şi n electori opozanţi. Deci, preşedintele Escu poate fi ales "democratic".
Rezultă: (2n+1)*A=89900. Adică, A este par de forma A=4x (celălalt factor trebuie să fie impar).
=> 4x=89900/(2n+1). Deci: x=22475/(2n+1).
Numărul alegătorilor pro (care îl votează pe Escu) este egal cu:
(n+1)(A/2+1)=minim
Rezultă: (n+1)(2x+1)=min        =>    (n+1)[44950/(2n+1)+1]=min
După efectuarea calculelor, rezultă:
n+22476+22475/(2n+1)=min, unde 2n+1 este un divizor impar al numărului 89900.
Aceşti divizori sunt: 5, 25, 29, 31, 145, 155, 725, 775, 899, 4495, 22475.
Prin înlocuire, valoarea minimă se obţine pentru 2n+1=145 şi 2n+1=155.
Dacă numărul grupelor este 145, atunci fiecare grupă va avea câte 620 alegători. Numărul partizanilor lui Escu va fi: 73*311=22703, unde 73 este numărul grupelor care conţin câte 311 alegători pro.
Dacă numărul grupelor este 155, atunci fiecare grupă va avea câte 580 alegători, din care numărul votanţilor lui Escu: 78*291=22698.
Concluzie: numărul minim al votanţilor lui Escu este: 22698.